Motiunea a picat, guvernul Boc ramane! Mitingul din Piata Constitutiei s-a incheiat

Parlamentarii PDL, PSD si PNL si-au aruncat vorbe grele de la microfonul plenului, acuzandu-se reciproc de responsabilitate pentru situatia economica grava in care se afla acum Romania. In acest timp, in Piata Constitutiei un grup de protestatari s-a imbrancit cu jandarmii si a reusit sa indeparteze gardul de protectie din zona scenei amplasate in Piata Constitutiei.

Fortele de ordine s-au retras cativa metri spre trotuarul din fata Palatului Parlamentului, unde au format un cordon de protectie.

Traficul rutier a fost reluat si in Piata Unirii, dupa ce in Piata Victoriei circulatia a revenit la normal. Toti manifestantii au ajuns in Piata Constitutiei, unde au autorizatie sa protesteze pana la ora 22.00

Numarul protestatarilor care marsaluiesc spre Parlament a ajuns la peste 30.000, iar 26 de echipe SMURD au fost mobilizate pentru cei care vor avea nevoie de ingrijiri medicale, informeaza Mediafax.

Sindicalistii au anuntat ca la protest vor participa in jur de 80.000 de oameni. Cu totii vor cere demisia Guvernului Boc, intr-o zi in care in Parlament are loc votul asupra motiunii de cenzura.

Opozitia cere ca "guvernarea Basescu-Udrea-Boc-Anastase" sa plece si acuza faptul ca Romania este condusa de "o grupare lipsita de legitimitate electorala, condusa de un personaj fara personalitate, fara identitate doctrinara si fara simt al ridicolului – premierul Emil Boc", anunta Mediafax.
Mitingul s-a incheiat inainte de terminarea votului in Parlament
Ce spune Constitutia?
Potrivit Constitutiei, Camera Deputatilor si Senatul, in sedinta comuna, pot retrage increderea acordata Guvernului prin adoptarea unei motiuni de cenzura, cu votul majoritatii deputatilor si senatorilor. Astfel, pentru ca motiunea de cenzura sa fie adoptata, ar fi necesare 236 de voturi "pentru", din totalul de 471 de parlamentari.

Cum se voteaza?
Votul va fi secret cu bile. Liderul PSD Victor Ponta a spus, marti, ca a discutat cu mai multi parlamentari independenti si ai PDL, de la care are "promisiuni ferme" ca vor vota "pentru".

De asemenea, Ponta a precizat ca asteapta voturi pentru motiune inclusiv de la deputatii grupului minoritatilor. El a refuzat sa dea nume, motivand ca nu doreste sa le creeze acestora probleme.

Adunand voturile pe care, in mod normal, ar conta opozitia, de la PSDsi PNL, cu cele ale parlamentarilor care si-au facut publica intentia de a se exprima impotriva Cabinetului, se ajunge la un total de aproximativ 220 de voturi, insuficient pentru succesul motiunii de cenzura.

Presedintele PNL, Crin Antonescu, a declarat, luni, dupa o intalnire intre liderii PSD si cei liberali, ca ramane rezervat in ceea ce priveste sansele motiunii de cenzura, preferand sa fie realist.

Din 470 de parlamentari au fost prezenti 419. Au fost 220 de voturi pentru dintre care unul a fost anulat. Ca sa fie adoptata motiunea ar fi fost nevoie de minimum 236 de voturi. Astfel motiunea a picat, iar guvernul Boc ramane!

Emil Boc fata in fata cu preşedintele Republicii Polone, Bronisław Komorowski

Primul-ministru Emil Boc a avut astăzi(26.10), la Palatul Victoria, o întrevedere cu preşedintele Republicii Polone, Bronisław Komorowski. Şeful statului polonez efectuează o vizită oficială în România, al cărei punct central este reprezentat de semnarea Planului de Acţiune care cuprinde măsuri şi proiecte concrete de cooperare în cadrul Parteneriatului Strategic româno-polon încheiat cu un an în urmă.

Şeful Executivului a salutat semnarea Planului de Acţiune, pe care l-a apreciat drept „o oportunitate extraordinară pentru a concretiza Parteneriatul strategic româno-polon”.

Forumul Economic Româno-Polon va reprezenta un bun prilej pentru consolidarea cooperării în plan economic, a declarat primul-ministru, subliniind în acelaşi timp că cele două ţări împărtăşesc o multitudine de obiective comune la nivel european. În context, şeful Executivului şi-a exprimat sprijinul deplin pentru obiectivele pe care Polonia şi le-a propus pentru mandatul la preşedinţia Consiliului UE pe care îl va deţine în semestrul al doilea al anului viitor, după Ungaria. Politica fiscală şi reforma bugetară la nivelul UE, respectiv Politica Agricolă Comună, politica de coeziune şi implementarea Strategiei UE 2020 sunt doar câteva dintre temele de interes comun abordate în cadrul întrevederii.

Referitor la aderarea la Spaţiul Schengen, obiectiv pentru care România şi-a asumat ca termen luna martie 2011, primul-ministru Emil Boc a mulţumit Poloniei pentru sprijinul acordat până acum în eforturile de îndeplinire a acquis-ului Schengen şi a declarat că ţara noastră este pe deplin conştientă de rolul pe care îl are ca ţară care asigură frontiera externă a UE.

„România nu cere niciun fel de concesii în privinţa evaluării sale. Suntem pregătiţi să îndeplinim toate criteriile tehnice, dar nu dorim ca decizia la nivelul UE să fie legată de alte probleme care nu au legătură cu condiţiile specifice”, a declarat premierul Emil Boc.

„Faptul că România va îndeplini toate cerinţele tehnice trebuie să fie un factor decisiv în procesul de evaluare la nivelul UE”, a afirmat, la rândul său, preşedintele polonez Bronisław Komorowski.

Întrevederea primului-ministru Emil Boc cu preşedintele polonez Bronisław Komorowski a prilejuit, de asemenea, un schimb de opinii privind măsurile de reformă şi de relansare economică. Accentul a fost pus pe rolul major al absorbţiei fondurilor europene în relansarea economică şi pe faptul că România are de învăţat din experienţa Poloniei în acest domeniu. Criza este o ocazie bună pentru a face şi o reformă profundă a statului, au fost de acord cei doi oficiali, context în care primul-ministru a prezentat pe scurt reformele pe care Guvernul român le aplică în privinţa sistemului public de pensii, salarizării în sistemul bugetar, descentralizării spitalelor, educaţiei şi justiţiei.

„Scopul acestor reforme este tocmai de a fructifica acest avantaj al accesului la fonduri europene, pentru a avea creştere economică. De aceea, Guvernul român şi-a propus ca prioritate pentru 2011 asigurarea cofinanţărilor pentru proiectele europene. Scopul este să avem resurse pe care să le direcţionăm cu prioritate către investiţii şi crearea de locuri de muncă şi să renunţăm la acele politici populiste care au secătuit bugetul de stat”, a declarat premierul Emil Boc. În privinţa absorbţiei fondurilor europene, primul-ministru a menţionat că România a avut dificultăţi în atragerea acestor bani în primii doi ani după aderarea la UE, în condiţiile în care în decembrie 2008, la începutul mandatului actualului Guvern, doar un program din cele şapte programe operaţionale sectoriale era auditat de către Comisia Europeană.

Şeful statului polonez a apreciat, în acest sens, că România are o perspectivă bună dacă menţine ritmul reformelor începute şi a menţionat importanţa întăririi colaborării bilaterale pentru atingerea obiectivelor de dezvoltare economică.

Guvernul a adoptat forma finală a Legii Educaţiei Naţionale

Executivul a adoptat astăzi forma finală a Legii Educaţiei Naţionale, care va fi transmisă Parlamentului în procedura de angajare a răspunderii Guvernului.

Ministrul Educaţiei, Cercetării,i Tineretului şi Sportului, Daniel Funeriu, a afirmat că au fost adoptate amendamente propuse de parlamentari ai arcului guvernamental, senatori şi deputaţi ai opoziţiei, precum şi de Comisia de educaţie din Senat, care este transpartinică.

Ministrul Educaţiei a prezentat elementele esenţiale cuprinse în noua Lege a Educaţiei Naţionale, respectiv: întărirea competenţelor învăţământului profesional, consolidarea eticii în universităţi ca un prim pas spre recredibilizarea învăţământului românesc, promovarea tinerilor în sistemul de învăţământ universitar, depolitizarea învăţământului şi aducerea şcolii cât mai aproape de comunitate prin măsuri reale de descentralizare.

Ministrul Daniel Funeriu a făcut un apel la liderii politici pentru susţinerea Legii Educaţiei Naţionale. „Speranţa mea este că liderii politici ai României pot înţelege că atunci când este vorba de Educaţie este momentul să ne unim şi să contribuim cu toţii la aplicarea acestei legi”, a declarat ministrul Educaţiei.